wall street

nu trebuie ratat 'margin call' tradus - 'panica pe wall street', motive sunt destule...

in primul rand e in ton cu miscarea occupy wall street, de mare interes in aceasta perioada.

filmul dramatizeaza mecanismele generatoare de ''crize'' financiare, si ne povesteste despre lacomia acestor focare de infectie numite mediile corporatiste.

un al 2 lea motiv este jeremy irons in rolul sefului sefilor, intr-o distributie plina de sefi..
insa atentie, singurul care nu are astfel de responsabilitati, descopera ca instrumentele financiare fictive ale companiei se devalorizeaza si se trasnforma in pierderi imense, mai mari chiar decat valoarea companiei.

in rest lucruri normale, familiare am putea spune: sarcini mizerabile de motivare a angajatilor, de genul, 'Vindeti-i si propriei mame daca e dispusa sa cumpere', sau alte subtilitati menite sa te indigneze de parca nu am fi si asa destul.
revenind la timpurile noastre si la miscarile 'occupy', motive de indignare exista, problemele raman in continuare nerezolvate si insuportabile, intrebarile raman la fel fara raspunsuri: cine comanda, cine decide? si cum sa nu te indignezi?
concluzionand, cred ca, cea mai rea atitudine ramane cea de indiferenta! gen: eu nu pot sa fac nimic, deocamdata ma descurc!'

asadar, nu putem decat, vorba lui stephane hessel autorul manifestului 'indignez vous!' sa nu ne pierdem componenta esentiala a firii umane si anume, capacitatea de indignare si activismul:

'Priviti in jurul vostru si veti gasi motive de indignare - felul in care sunt tratati imigrantii, de ex. asa numitii imigranti ilegali, romii.
Veti gasi situatii concrete care va vor indemna sa treceti la puternice actiuni cetatenesti.
Cautati si veti gasi!'